Treceți la conținutul principal

cucu BAU

Faceți căutări pe acest blog

14.07.2013 - Dor

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Evident, dor de ducă. Am nevoie de vreo două săptămâni să nu văd Bucureștiul. Când pot să plec?

Dor

360

Solicitați un link
Facebook
Twitter
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Cu alte cuvinte…

Cu alte cuvinte… https://ift.tt/3jgKtsk Iată și unul din acele rare și scurte articole în care vorbesc despre mine. Au trecut aproape doi ani de la lansarea romanului Jucării Stricate și de-atunci am tot dat indicii că aș mai lucra la ceva. Adevărul e că, la fel ca un primar de comună, lucrez mereu la ceva și, tot la fel ca el, am obiceiul să nu mai termin. Din păcate, pandemia n-a fost raiul creativ pe care-l prevesteau unii. Din contră, anxietatea socială și izolarea nu favorizează cuvintele, nici pe cele mai șlefuite decât ale mele și nici măcar pe cele academice . Din fericire însă pentru comună câteva dintre proiectele cu care îmi amenințam cititorii și-au găsit editura sau măcar o formă de exprimare. Ăsta este și motivul pentru care am decis să le înșir aici. Ăsta și faptul că un cititor chiar m-a întrebat și mi-am dat seama că scriu mai rar despre ele decât despre magazinul de la colț. 1.The 4D Printed Apocalypse (2020) Având titlul complet The 4D Printed Apocalypse (an

Un weekend excelent!!!

Weekendul acesta a fost excelent. Simt că mi-am încărcat toate bateriile. Pentru început sâmbătă am scăpat din "marele oraş" şi am vizitat Braşovul. Cel mai şocant a fost aerul curat de acolo, aşa uşor respiram de parcă aş fi fost renăscut. Mizeria omniprezentă în Bucureşti a fost absentă în totalitate, şi centrul istoric al oraşului a dat clasă Timişoarei. Şi acolo s-ar putea face aşa ceva, dar nu ştiu de ce nu se doreşte renovarea clădirilor din centrul istoric al oraşului. Am încercat să urcăm şi pe Tâmpa cu telecabina, dar am ajuns prea târziu, programul era doar până la 17 şi noi am ajuns acolo la 4 jumate. În timp ce băteam străzile prin Braşov, m-a sunat prietena şi m-a chemat la ea, în Oneşti. Oneştiul este un oraş mic dar cochet, în care se vede că edilii au grijă de oraş. Curat, cu primărie nouă, o bibliotecă municipală nouă, vreo 4 sau 5 licee. Foarte frumos oraş. Aşa s-a întâmplat că o excursie programată să dureze doar o yi, a durat două şi m-a purtat prin toate

Cosmar sau in loc de noapte buna

Am visat că m-am întors la şcoală pentru că inclusiv pregătirea din liceu trebuie să corespundă cu facultatea.Am mers la şcoală cu bicicleta, asemănătoare cu cea a lui tata de acum 15 ani şi aveam ore imediat dupa clasa I. În pauza mare, era iarnă, am mer să explorez complexul unde era şcoala. Ştiam că e pe lângă o groapă de gunoi şi că e pe teritoriul unei foste mănăstiri. Casa preotului mai era acolo, dar biserica, sau capela a fostr trasformată într-un restaurant unde am şi mâncat în alt vis. Dincolo de restaurant, începea groapade gunoi după un zid cam de un metru înălţime şi acolo am văzut câinii venind spre mine. Din momentul acesta visul devine parcă scris, parcă îl citeam din carte. Am prins o pernă mare şi primul câine a reuşit să ma muşte doar prin aceasta, aşa că muşcătura a fost atenuată mult dar următorul a reuşit să ajungă la piele şi să mă muşte destul de serios de mână. Aici m-am gândit prima dată că nu se poate să nu am un cuţit la imne, nu ştiude ce nu m-m gândit la o

Un produs Blogger

Radu Rat © 2008-2013