Am găsit o retrospectiva a anului 2011, nepublicată. Ia să îi dau drumul, și să încerc să scriu una și pentru 2012.
-------------------------------------
Anul care tocmai a trecut a fost un an frumos. A început în forță cu un concediu într-o zonă minunată în care sper să mă mai întorc. În Tenerife, am avut norocul meu obișnuit și am prins și furtună de zăpadă, cu toate că am mers pregătiți de plajă. Dar cu toate acestea, a fost extraordinar și oricând aș spune da unei noi ieșiri în insule.
De Paști am fost din nou acasă în Marghita, și împreună cu familia am făcut o excursie în Maramureș la Cimitirul Vesel, la mănăstirea din Bârsana... A fost frumos, dar parcă cel mai important tot faptul că ne-am întâlnit toată familia a fost.
Pe urma am mai fost în Ungaria, la lacul Balaton. Aici, cu toate că și locurile erau frumoase, și a fost o liniște delicioasă ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că ne-am adunat o mare parte a familiei și am petrecut așa o săptămână minunată.
În luna august am primit vestea minunată că voi fi tată și din momentul acela, totul s-a schimbat. A trebuit să încep să mă gândesc la faptul ca nu mai sunt doar eu în lumea aceasta, că trebuie să fiu mai responsabil... Îmi este puțin teamă că nu voi fi la înălțime, că nu voi fi in stare să îmi educ copilul așa cum ar trebui. Văd în jurul meu părinți care au reușit și au niște copii extraordinari care pornesc în viață cu toate avantajele unei educații bune, dar și exemple de copii care pornesc cu un handicap, în principal deoarece părinții lor nu au reușit să le insufle un set de valori potrivit. Aceasta este cea mai mare teama a mea pentru viitorul copilului meu. Dar, până atunci mai sunt câțiva ani. Pentru anul care vine, luptele cele mai mari cred că o să le dăm cu dormitul în timpul nopții, cu scutecele și cu răcelile, febrele și colicile sugarilor.
S-au întâmplat multe anul acesta, și bune și rele, dar parcă mai multe bune. Anul care vine, chiar dacă mayașii spun că ar fi ultimul, sper să fie măcar ca anul acesta de bun.
-------------------------------------
Anul care tocmai a trecut a fost un an frumos. A început în forță cu un concediu într-o zonă minunată în care sper să mă mai întorc. În Tenerife, am avut norocul meu obișnuit și am prins și furtună de zăpadă, cu toate că am mers pregătiți de plajă. Dar cu toate acestea, a fost extraordinar și oricând aș spune da unei noi ieșiri în insule.
De Paști am fost din nou acasă în Marghita, și împreună cu familia am făcut o excursie în Maramureș la Cimitirul Vesel, la mănăstirea din Bârsana... A fost frumos, dar parcă cel mai important tot faptul că ne-am întâlnit toată familia a fost.
Pe urma am mai fost în Ungaria, la lacul Balaton. Aici, cu toate că și locurile erau frumoase, și a fost o liniște delicioasă ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că ne-am adunat o mare parte a familiei și am petrecut așa o săptămână minunată.
În luna august am primit vestea minunată că voi fi tată și din momentul acela, totul s-a schimbat. A trebuit să încep să mă gândesc la faptul ca nu mai sunt doar eu în lumea aceasta, că trebuie să fiu mai responsabil... Îmi este puțin teamă că nu voi fi la înălțime, că nu voi fi in stare să îmi educ copilul așa cum ar trebui. Văd în jurul meu părinți care au reușit și au niște copii extraordinari care pornesc în viață cu toate avantajele unei educații bune, dar și exemple de copii care pornesc cu un handicap, în principal deoarece părinții lor nu au reușit să le insufle un set de valori potrivit. Aceasta este cea mai mare teama a mea pentru viitorul copilului meu. Dar, până atunci mai sunt câțiva ani. Pentru anul care vine, luptele cele mai mari cred că o să le dăm cu dormitul în timpul nopții, cu scutecele și cu răcelile, febrele și colicile sugarilor.
S-au întâmplat multe anul acesta, și bune și rele, dar parcă mai multe bune. Anul care vine, chiar dacă mayașii spun că ar fi ultimul, sper să fie măcar ca anul acesta de bun.