În weekendul acesta nu am avut internet. Deoarece am făcut un mic periplu prin ţară.
Bucureşti - Sibiu, via Transfăgărăşan şi înapoi la Bucureşti prin Râmnicu Vâlcea.
Am mâncat la cabana Bâlea Lac. Recomand cu căldură, mâncare excelentă, un peisaj de îţi ia răsuflarea, preţuri absolut acceptabile. La polul opus, la Cozia, Casa Românească este un loc nerecomandabil cardiacilor, nu de alta dar mâncarea înoată în ulei şi untură.
Sibiul a rămas un oraş minunat, care chiar dacă nu mai este capitală culturală europeană îşi păstrează tradiţia începută anul trecut de a organiza activităţi şi de a menţine oraşul la standardele de ordine, curăţenie şi cultură impuse în cursul anului 2007.
În rest, peste tot e căldură, aglomeraţie, şi mizerie. În creierul munţilor, Transfăgărăşanul era mai aglomerat ca şi Calea Victoriei, oamenii parcau pe şoseaua îngustă fără să le pese că blochează toate maşinile care urcau în spatele lor. În plus, ne-a prins şi o mică ploaie de munte, de ne-am făcut ciuciulete.
Sfat, dacă vreţi să mergeţi la Sibiu peste weekend, vorbiţi din timp pentru cazare, că dacă nu trebuie să apelaţi la mătuşa prietenului amicei sorei fratelui unchiului din partea mamei, care stă în Sibiu şi poate să vă gazduiască peste noapte.
Valea Oltului este superbă, am vizitat şi o mănăstire, Mănăstirea Turnu şi am văzut, spre ruşinea mea o biserică pe două nivele, etaje, prima dată.
Acum sunt obosit, dar perseverez.
Poze mai târziu.
Later edit: Mi-am amintit. Am mai fost şi pe la Sadu, în apropierea Sibiului, şi acolo este un muzeu al energeticii, nu de alta dar au o hidrocentrală care funcţioneaza din 1896. Nu am reuţit să vizităm muzeul, deoarece trebuie cerut aprobare de la dispecer, care trebuie să ceară aprobare de la director, şi nu se putea să fie deranjat directorul pentru atâta lucru. Halal muzeu....
Iată şi pozele:
Bucureşti - Sibiu, via Transfăgărăşan şi înapoi la Bucureşti prin Râmnicu Vâlcea.
Am mâncat la cabana Bâlea Lac. Recomand cu căldură, mâncare excelentă, un peisaj de îţi ia răsuflarea, preţuri absolut acceptabile. La polul opus, la Cozia, Casa Românească este un loc nerecomandabil cardiacilor, nu de alta dar mâncarea înoată în ulei şi untură.
Sibiul a rămas un oraş minunat, care chiar dacă nu mai este capitală culturală europeană îşi păstrează tradiţia începută anul trecut de a organiza activităţi şi de a menţine oraşul la standardele de ordine, curăţenie şi cultură impuse în cursul anului 2007.
În rest, peste tot e căldură, aglomeraţie, şi mizerie. În creierul munţilor, Transfăgărăşanul era mai aglomerat ca şi Calea Victoriei, oamenii parcau pe şoseaua îngustă fără să le pese că blochează toate maşinile care urcau în spatele lor. În plus, ne-a prins şi o mică ploaie de munte, de ne-am făcut ciuciulete.
Sfat, dacă vreţi să mergeţi la Sibiu peste weekend, vorbiţi din timp pentru cazare, că dacă nu trebuie să apelaţi la mătuşa prietenului amicei sorei fratelui unchiului din partea mamei, care stă în Sibiu şi poate să vă gazduiască peste noapte.
Valea Oltului este superbă, am vizitat şi o mănăstire, Mănăstirea Turnu şi am văzut, spre ruşinea mea o biserică pe două nivele, etaje, prima dată.
Acum sunt obosit, dar perseverez.
Poze mai târziu.
Later edit: Mi-am amintit. Am mai fost şi pe la Sadu, în apropierea Sibiului, şi acolo este un muzeu al energeticii, nu de alta dar au o hidrocentrală care funcţioneaza din 1896. Nu am reuţit să vizităm muzeul, deoarece trebuie cerut aprobare de la dispecer, care trebuie să ceară aprobare de la director, şi nu se putea să fie deranjat directorul pentru atâta lucru. Halal muzeu....
Iată şi pozele:
Comentarii
Trimiteți un comentariu